Între a sta lângă tine ca un pom
cu frunze uscate şi a sta
lângă tine ca un cireş înflorit,
aleg să stau ca un pom
cu frunze uscate.
Sa-ţi explic
cât de mare este uscarea
lângă un cireş înflorit!
Vezi tu, Delta mea
merită o mare poezie
O mare uscare,
de care nu se atinge şi care sperie.
Ca o bătrână Brigitte, o bătrâneţe ameninţătoare.
Între a fi pescar şi a fi un peşte
răpitor, aleg
să fiu peşte răpitor.
Aleg să
fiu o ştiucă păcălită cu o lingură
de alamă.
Bunica mea Ecaterina
nu va privi cu ochi buni uscarea şi peştele.
Ecaterina
îmi va spune
„Dacă tot ai adus ştiuca în poezie , tăvăleşte-o în făină!”.
Nu ştiu cum se tratează
un peşte răpitor,
ştiu să strig
mai tare decât un fazan înjunghiat
„Dumnezeul, Apă!”