|
|
La ora zece, cade ultima semilună
şi nu se aude, în surdină, decât promisiunea lui Mahomed
că toţi credincioşii vor primi în Rai o hurie.
La zece jumate sângele lumii se adună în rigole
ca să-l vadă o privire mai tristă ca a fetei afgane
în timp ce
ţigăncile cântă lângă containerele din Berceni.
La unsprezece fix se pregăteşte o nouă [...]
Firesc ar fi, Nina, ca digul să-ţi aducă herghelii de cai sub unghiile negre
când tu îl strigi pe Maliuc.
Gemenii caută sub nuferi grădinile suspendate ale Semiramidei
şi se întorc acasă spunând
“Mamă, n-am găsit decât un cuib de bizam şi un plaur fără ouă de lebede, ca un hadâmb!”
Despre valuri se spun multe [...]
Frânghia pe care merg se despică în patru
şi de-aş fi Vişnu aş zice că vor reintra toate în mine
şi de-aş fi canar aş avea câte o culoare pentru fiecare
şi de-aş fi ordonanţă aş avea câte un drum pentru fiecare.
Mereu mi-am zis că dacă nu ştii matematică îţi faci socotelile într-un aşternut gol
dacă nu ştii că [...]
Mama, ştiu, mi-ai zis,
ochii mi s-au oprit din creştere exact sub frunte
Sub golurile în care cad intens, nesfârşit sau femeile gravide care mă privesc
De pe buturugi sub apus.
Caii pichetului încingeau crupa zăpezii
Vitele şi vidrele scăpau de imnuri.
Stuful înnegrit îmi pregătea pe tavă genele şi decepţiile
Iar eu cu capul plecat îmi mângâiam deja linia săbiilor.
Mama, ştiu, [...]
Din geantă şi-a scos un carnet de un leu
şi, cu siguranţă, ornitologii nu boteazau păsări cu numele ei.
Mi-am propus s-o dizolv în mine ca pe-o fotografie
poate voi admite că trăiesc
poate înnebunesc şi îmi revin
poate o s-o iubesc şi o chem la un ceai din respect.
Dintr-o traistă mică a luat o fâşie de hârtie, a compostat-o [...]
Am uitat să-ţi spun.
A trecut o procesiune de evanghelişti
de când ne-am cunoscut.
Se adunau arhipelagurile sub felinar lăsau oceanele dezmembrate
când ne-am spus noapte bună şi fugi să prinzi autobuzul.
A trecut o procesiune de evanghelişti
de când mi-ai spus să nu scriu poezii viscerale
Deltei nu trebuie să-I strâng vintrele în palme ca s-o ţin minte.
Am uitat [...]
Să mai privim o dată, te rog, dansatorii.
Azi noapte ai căzut de la paralele.
Erai, printre lei şi oameni, dansatoare la circ!
Doamne, cât de sus dansai!Nu te ajungeau nici ţipetele!
Nu înţeleg de ce am urcat atât de sus
să dansez
când la fel de frumos se poate dansa cu picioarele pe pământ!
Căderea ta nu se mai sfârşea!
Ologul cu [...]
Indiferent dacă mâinile noastre prind rugină
gândindu-se doar să se atingă
în penultimul cântec spaniol pe care mi-l dedici
mă aştept în orice clipă
să redescopăr vechile civilazaţii maya
ai, spiritualmente vorbind, destule căni cu nămol să uzi ruine
să reînvie îndată şi omul şi planta.
Mă opresc zilnic înaintea unor gânduri supreme care mi se promit
şi abia când îmi oferi odată [...]
Cerul fără colţi de lupi, cerul naparlind de luceferi îmi răspunde
în acea notă mai cruntă, mai solemnă, cea mai cruntă, cea mai solemnă
din imnul unei ţări de curând cotropite
o notă ca o bătălie în retragere, o bătălie pe care n-am instruit-o eu,
deşi topiţi sunt soldaţii mei de plumb, ai mei, nu ai altora.
un strop de [...]
Un prozator mi-a spus „dă-ţi jos inelele de argint
Altfel nu o să poţi urca din nou la paralele”
N-am înţeles de ce ar trebui să dau jos
Ca să pot urca?
Cu ani în urmă trăiam intens pe calorifer
Cu mâinile încărcate de inele
Aşteptând să se trântească uşa liftului ca să ştiu
dacă eşti tu.
Nu-mi dădeam inelele jos, totuşi mă [...]
|
|
Comentarii: