Când ai strigat la poartă după zer
caii s-au crezut chemaţi şi au întors capul
după şuieratul de nuc tânăr.
Copilăria ta aşezată lângă mine
îmi cere pâine şi un colţ
la fel de cald ca rugina leagănului.
Sunt un şarpe rece pe o piatră caldă
de care te apropii, cu bidonul în mână.
Volute de frunze galbene, câini fără colţi
te amăgesc să [...]
Suntem în toiul civilizaţiei. Suntem în criza pieilor de vită pentru opinci.
Când iarna îngheaţă apele, acoperişurile
şi gardurile se prăbuşesc.
Când din tot ce poate muri, doar oamenii
se găsesc să moară
şi tocmai atunci când stuful trebuie tăiat.
Suntem în toiul civilizaţiei sau într-o datorie neîndeplinită,
măsurată cu pedeapsa caporalului trădător.
Bărbile lipovenilor umplu cimitirul.
Acel loc de veci nisipos
în care turiştii [...]
Îmi amintesc de lătratul familiei de hiene
care, după o îndelungă joacă,
la primul miros de sânge şi-a devorat puiul.
Şi mă felicit
pentru învăţăturile din casa rubedeniilor.
În câinimea noastră, devorăm inima, umplem golul cu paie şi tragem blana la loc.
Apoi batem uşor cu palma.
Un cuplu de siberieni este arestat când admiră soarele unui tablou impresionist.
Sipetul cu ciorapi cârpiţi şi [...]
Comentarii: