Între a sta lângă tine ca un pom
cu frunze uscate şi a sta
lângă tine ca un cireş înflorit,
aleg să stau ca un pom
cu frunze uscate.
Sa-ţi explic
cât de mare este uscarea
lângă un cireş înflorit!
Vezi tu, Delta mea
merită o mare poezie
O mare uscare,
de care nu se atinge şi care sperie.
Ca o bătrână Brigitte, o bătrâneţe ameninţătoare.
Între a [...]
Acei oameni din peşteră cu jumătate de corp sub piatră,
ei au ales din frumuseţea reptilei
şerpuirea printre lucrurile sublime
şi din om apropierea de noapte şi zi.
Acei oameni care au pe spate
înfrăţirea dinafara timpului
şi prelungirea ecoului din prăbuşirea fiului risipitor,
a oricărui fiu risipitor.
Salamandrele deschid drumurile înaintea calului orb.
Acei oameni care au în sânge frigul nordului,
arată lumii [...]
cadavre exquis
Cătălina Cadinoiu, Adrian Diniş
Segmentul cel mai fraged din idealul de actor al chelnerului, l-am dat celui mai visător dintre noi.
Aici Dunărea se varsă în Dâmboviţa, spune-i oricui de sânge albastru şi îţi va spune că eşti fiu de pescar.
L-am cunoscut pe tatăl pe care tu nu l-ai cunoscut, băiete,
şi nu poţi să [...]
Se lasă o noapte creată special pentru cei curaţi.
Partea mirifică din sticlă
este că noi nu ne întrebăm
cât suferă fiecare.
Ne alegem privirea
pe care să o punem în geam
să se ştie ce toamnă a fost uitată
să se zâmbească peste rima
de cânepă
care s-a deşirat.
Eu sunt pentru oamenii de la masă
aşa cum o sticlă,
este bere pură pentru [...]
Juan, eu îţi croiesc păpuşa bigotă
sau păpuşa progresistă
sau păpuşa piristroichistă
şi tu, daragoi, îi dai viaţă.
Când îi iei un spaniol vitalitatea
este ca şi cum i-ai lua unui cerşetor zdrenţele
şi grădinii zoologice, animalele.
Juan ponegreşte budismul,
Juan mi-a scuipat în faţă creştinătatea.
Juan iubeşte adevăraţii greci
aşa cum iubeşte stadiile pătlăgelei: mugur, floare,
barabulă mică verde, barabulă mare verde,
barabulă [...]
Comentarii: