Cătălina Cadinoiu

Drumul întinde frânghia,
acrobaţii cad pe rând,
pe sârmă dorm salamandrele în gălbenuş de vrabie
pietrele merg mai încet,
seara scapă cumva printre degete,
pana la urmă pasăre diurnă rămân
oasele vorbesc la fel de tare.

O frunză, două, frunze, trei frunze, patru frunze, cinci frunze, şase frunze, şase frunze
Cum? Iar? Da. Pe sase ai scapat-o jos.

…şi în fericirea mea de [...]

Mamă, stai acolo, nu veni, stai acolo şi vezi gâştele cum deoache balta
lebedele cum scrijelesc cu ciocul de lemn, în gardul apei, hieroglife
stai acolo, aici cerul este prea departe de om, cerul de-aici nu este înalt cât viţa de vie din bolta noastră
Stai acolo, îmblânzeşte pădurile cu vorba dar, fără bici,
şi apelor spune-le să [...]